Migdalul – un pom mediteranean cu potențial tot mai mare în România

Migdalul (Prunus dulcis) este un pom fructifer originar din regiunile calde ale Asiei și bazinului mediteranean, dar care începe să fie cultivat tot mai frecvent și în România, datorită cererii ridicate pentru migdale și adaptabilității tot mai bune a unor soiuri la clima locală.

Acest pom face parte din familia Rosaceae, la fel ca piersicul sau cireșul, și este cultivat pentru semințele sale oleaginoase – migdalele – bogate în proteine, fibre, grăsimi sănătoase și vitamina E.

Migdalul se remarcă și prin aspectul decorativ, cu flori rozalii apărute foarte devreme în primăvară, fiind printre primii pomi care înfloresc. Totuși, acest aspect îl face vulnerabil la înghețurile târzii, motiv pentru care alegerea soiurilor potrivite este esențială.

Condiții de cultivare și avantaje

Migdalul are nevoie de:

• soluri bine drenate, preferabil ușor nisipoase și cu pH neutru sau slab alcalin;
• climă caldă și însorită, cu ierni blânde și veri uscate;
• irigații moderate, mai ales în perioadele secetoase.

Avantajele cultivării migdalului includ:

• întreținere ușoară;
• recoltă bogată la maturitate;
• rezistență bună la secetă;
• cerere mare pentru migdale atât pe piața locală, cât și pentru export.

Soiuri de migdal adaptate la clima din România

Deși migdalul este sensibil la gerurile târzii, cercetarea horticolă românească și internațională a dus la crearea unor soiuri mai rezistente, capabile să producă bine chiar și în condiții mai puțin ideale.

• Tuono – soi italian, foarte popular

Un soi autofertil, cu înflorire târzie, ideal pentru zonele cu risc de îngheț primăvăratic. Produce migdale mari, cu coajă semitare și miez gustos. Este foarte productiv și se pretează la cultivarea intensivă.

• Texas – viguros și rezistent

Originar din SUA, acest soi are o vigoare mare, este parțial autofertil și se adaptează bine în regiunile mai uscate ale României. Fructele au miez mare, ușor dulce și coajă subțire. Are nevoie de un polenizator pentru o producție optimă.

• Ferragnes – calitate superioară a miezului

Este un soi semitârziu, cu înflorire după majoritatea migdalilor, ceea ce îl face potrivit pentru zonele mai reci. Migdalele sunt mari, cu coajă tare, excelente pentru consum industrial. Necesită polenizatori compatibili, cum ar fi Ferraduel.

• Primorskyi – adaptat pentru estul Europei

Un soi rusesc, rezistent la ger, creat special pentru condiții mai aspre. Produce migdale de dimensiuni medii, cu coajă tare și miez de calitate bună. Este recomandat pentru plantații din zonele colinare sau subcarpatice.

• Lauranne – soi nou, foarte apreciat

Un soi recent introdus, care combină înflorirea târzie cu o bună autofertilitate și randament mare. Este rezistent la boli și produce migdale uniforme, potrivite pentru comercializare.

Recomandări pentru plantarea migdalului

Plantarea se face toamna sau primăvara devreme, la distanțe de 4-5 metri între pomi. Este importantă alegerea unui teren bine expus la soare și protejat de curenți reci. Tăierile anuale și fertilizarea echilibrată contribuie la o dezvoltare armonioasă și la o producție bună.