Colesterolul mărit la analize. Ce înseamnă fiecare valoare și ce faci concret

Colesterolul nu este, în sine, dăunător. Organismul îl folosește pentru membrane celulare, hormoni și vitamina D. Ce contează este modul în care circulă în sânge, prin lipoproteine.

LDL-colesterolul transportă colesterolul spre țesuturi și, în exces, se depune în peretele arterelor, formând plăci de aterom. Este principala țintă a tratamentului.

HDL-colesterolul transportă excesul înapoi spre ficat. Valorile mai mari sunt, în general, favorabile, dar creșterea lui prin medicamente nu a arătat beneficii în studiile clinice.

Trigliceridele reflectă, în mare parte, aportul recent de grăsimi, zahăr și alcool, iar valorile foarte mari cresc riscul de pancreatită.

Valorile țintă depind de risc, nu de o cifră universală

Ghidurile europene nu mai stabilesc o singură valoare normală pentru LDL, ci valori țintă în funcție de riscul cardiovascular total al persoanei.

Studiile mari arată că fiecare reducere a LDL-colesterolului cu aproximativ 40 mg/dL, menținută, scade riscul de evenimente cardiovasculare majore cu în jur de 20-25%. Relația este liniară: cu cât scade mai mult, cu atât mai bine, în limitele tolerate.

Pentru o persoană cu risc scăzut, LDL sub 116 mg/dL este considerat acceptabil. Pentru risc moderat, sub 100. Pentru risc înalt, sub 70. Pentru risc foarte înalt, adică persoane care au avut deja un infarct sau un accident vascular, sub 55.

Riscul se calculează cu instrumente care combină vârsta, sexul, fumatul, tensiunea arterială, colesterolul, diabetul și, în versiunile actuale, regiunea geografică. România se încadrează, în aceste scoruri, în categoria țărilor cu risc cardiovascular ridicat.

Aceeași valoare a colesterolului poate fi, deci, perfect acceptabilă pentru o femeie de 35 de ani nefumătoare și periculoasă pentru un bărbat de 58 de ani fumător, cu diabet.

Unele persoane au valori foarte mari ale LDL-colesterolului, frecvent peste 190 mg/dL, încă de la vârste tinere, din cauze genetice.

Hipercolesterolemia familială este relativ frecventă, afectând aproximativ o persoană din 250-300, și este mult subdiagnosticată.

Semnalele: valori foarte mari la un adult tânăr, infarcte sau accidente vasculare la rude apropiate la vârste sub 55 de ani pentru bărbați și sub 60 pentru femei, depuneri de colesterol la nivelul tendoanelor sau în jurul ochilor.

Diagnosticul precoce și tratamentul reduc drastic riscul, iar testarea rudelor de gradul întâi, inclusiv a copiilor, este recomandată.

Alimentația: ce contează cu adevărat

Grăsimile saturate, din carnea grasă, mezeluri, unt, smântână, brânzeturi grase, uleiul de palmier și de cocos, cresc LDL-colesterolul mai mult decât colesterolul din alimente în sine.

Analiza lipidelor se repetă, de regulă, la 6-12 săptămâni după schimbarea stilului de viață sau după începerea tratamentului, pentru evaluarea efectului.

Grăsimile trans, din produsele de patiserie industriale și din unele margarine vechi, sunt cele mai dăunătoare. Reglementările europene au limitat drastic prezența lor.

Înlocuirea grăsimilor saturate cu cele nesaturate, ulei de măsline, de rapiță, nuci, semințe, pește gras, reduce LDL-ul.

Fibrele solubile, din ovăz, orz, leguminoase, mere, contribuie la reducere.

Ouăle, controversate decenii la rând, au un efect mai mic asupra colesterolului din sânge decât se credea, la majoritatea persoanelor.

Schimbările alimentare consecvente reduc, de regulă, LDL-ul cu 10-20%. Pentru cei cu valori foarte mari sau cu risc înalt, nu sunt suficiente singure.

Mișcarea, greutatea și ce altceva ajută

Activitatea fizică regulată crește HDL-ul, reduce trigliceridele și are un efect modest asupra LDL-ului. Pierderea în greutate, la persoanele supraponderale, îmbunătățește întregul profil lipidic. Renunțarea la fumat reduce riscul cardiovascular semnificativ, indiferent de valorile colesterolului. Alcoolul crește trigliceridele.

Statinele și celelalte tratamente

Statinele sunt medicamentele cu cea mai mare bază de dovezi în prevenția bolilor cardiovasculare, testate pe sute de mii de pacienți în studii clinice.

Reduc LDL-ul cu 30-50%, în funcție de doză și de tip, iar reducerea riscului de evenimente cardiovasculare este proporțională cu scăderea LDL-ului.

Efectele adverse, în special durerile musculare, sunt reale la o parte dintre pacienți, dar mai rare decât sugerează percepția publică. Studiile controlate cu placebo au arătat că majoritatea simptomelor musculare raportate apar și la cei care primesc placebo.

Alte tratamente, adăugate la statine sau folosite când acestea nu sunt tolerate, sunt disponibile și se prescriu de medic.

Decizia de tratament se ia cu medicul de familie sau cu cardiologul, pe baza riscului total. Întreruperea tratamentului fără discuție cu medicul anulează beneficiul în câteva săptămâni.

Colesterolul mărit la tineri și la copii

Colesterolul nu este doar o problemă a vârstei mijlocii.

Tot mai mulți adulți tineri descoperă valori crescute la primele analize de rutină.

La un adult de 25-35 de ani, valorile moderat crescute, fără alți factori de risc, se abordează, de regulă, prin schimbarea stilului de viață și prin monitorizare, iar valorile foarte mari, de tipul LDL peste 190 mg/dL, ridică suspiciunea de hipercolesterolemie familială și cer evaluare specializată; la copii, testarea este recomandată în prezența antecedentelor familiale de boală cardiovasculară precoce sau de colesterol foarte mare la părinți, iar diagnosticul formei familiale în copilărie permite intervenția înainte ca arterele să fie afectate.

Riscul cardiovascular se acumulează în timp. Anii contează.